Stabilire domiciliu minor
In cazul in care este vorba de un divort cu copii, odata cu desfacerea casatoriei, prin hotararea de divort instanta de judecata stabileste si unde va fi locuinta, domiciliul acestora.
Conform art. 400 Cod civil:
(1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.
(2) Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.
(3) In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercita supravegherea copilului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura sa.
In orice decizie cu privire la minor, instanta de judecata are in vedere interesul superior al copilului, inclusiv atunci cand stabileste cu care din parinti urmeaza sa locuiasca acesta.
Locuinta minorului nu poate fi schimbata fara acordul ambilor parinti, daca acest fapt afecteaza exercitiul autoritatii sau a altor drepturi parintesti.
In cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la locuinta minorului, potrivit art. 496 alin. 4 coroborat cu art. 497 din noul Cod Civil, instanta va decide daca o schimbare a locuintei este in interesul superior al copilului, analizand concluziile raportului de ancheta psihosociala, ascultandu-i pe parinti si pe copilul care a implinit varsta de 10 ani.
In cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de judecata poate modifica masurile dispuse cu privire la locuinta minorului.
