Regimuri matrimoniale in noul Cod civil

posted in: Uncategorized | 0

Regimuri matrimoniale in noul Cod civil

 

Regimul comunitatii legale

Regimul separatiei de bunuri

Regimul comunitatii conventionale

 

Aspecte generale (art. 312 – art. 338 Cod civil)

–      intre soti regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei;
–      fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate – inscrierea in Registrul National Notarial al Regimurilor Matrimoniale (Ordinul ministrului justitiei nr. 1786/2011, M.Of. 666/19.09.2011); neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati,  in raport cu tertii de buna credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale;
–      alegerea regimului separatiei de bunuri sau a regimului comunitatii conventionale se face prin conventie matrimoniala;
–      conventia matrimoniala se va incheia prin act autentic notarial, cu consimtamantul sotilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat (art. 330);
–      conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei;
–      regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei;
–      in timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii;
–      dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial, ori sa il modifice, cu respectarea conditiilor legale;
–      in cazul regimului comunitatii legale si regimului comunitatii conventionale instanta, la cererea unuia din soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei;
–      in cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.

 

 Regimul comunitatii legale (art. 339 – art. 359)

–       bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor;
–      calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita;
–      pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei, inainte de incheierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata, daca partile convin astfel. In lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, ca bunurile sunt comune;
–      cu privire la apartenta unui bun la comunitate, oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre de publicitate prevazute de lege;
–      schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor;
–      fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune;
–      actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti; insa oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, unor formalitati de publicitate;
–      bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, in conditiile legii;
–      sub sanctiunea nulitatii relative, niciunul dintre soti nu poate singur, fara consimtamantul scris al celuilalt sot, sa dispuna de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni;
–      daca totusi un bun comun este adus ca aport intr-o societate, calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat bunul comun, dar partile sociale sau actiunile sunt bunuri comune; calitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot daca acesta si-a exprimat vointa in acest sens – in acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atribuite in schimbul a jumatate din valoarea bunului, daca prin conventie sotii nu au stipulat alte cote-parti;
–      in timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii;
–      la incetarea comunitatii (desfacerea sau incetarea casatoriei) aceasta se lichideaza prin hotarare judecatoreasca sau act autentic notarial;
–      cand comunitatea inceteaza prin decesul unuia dintre soti, lichidarea se face intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire.
–      daca regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia;
–      in cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor;
–      in timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere;
–      bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune;
–      orice conventie contrara dispozitiilor legale este lovita de nulitate absoluta, in masura in care nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale.

 

 Regimul separatiei de bunuri (art. 360 – art. 365)

–      in cadrul acestui regim fiecare din soti este proprietarul exclusiv al bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data;
–      in cazul  adoptarii acestui regim, notarul public intocmeste un inventar al bunurilor mobile proprii; in lipsa acestui inventar se prezuma, pana la proba contrara, ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor;
–      daca sotii dobandesc impreuna bunuri, acestia vor fi coproprietari pe cote-parti si nu proprietari in devalmasie cum se intampla in cazul comunitatii legale de bunuri;
–      niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot; ei vor raspunde solidar numai pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor;
–      prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare din soti in timpul casatoriei, in baza careia se va calcula creanta de participare; daca partile nu au convenit altfel, creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete si va fi datorata de catre sotul a carui masa de achizitii este mai mare, putand fi platita in bani sau in natura;
–      la incetarea regimului separatiei de bunuri, oricare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt.

 

Regimul comunitatii conventionale (art. 366 – 368)

–      regimul comunitatii conventionale se poate aplica atunci cand, prin conventie matrimoniala, se deroga de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale;
–      in aceasta varianta de regim matrimonial, prin conventie, sotii pot sa deroge de la regimul comunitatii legale sub anumite aspecte limitativ prevazute la art. 367 C.civ si anume: sotii pot include in comunitate anumite bunuri sau datorii, pot exclude din comunitate anumite bunuri sau datorii comune, pot stabili necesitatea consimtamantului expres al ambilor soti la incheierea anumitor acte de administrare, pot include clauza de preciput sau pot prevedea modalitati de lichidare a comunitatii conventionale;
–      daca prin conventie matrimoniala nu se prevede altfel, acest regim juridic ales de soti se completeaza cu dispozitiile privind regimul comunitatii legale.

Regimul comunitatii conventionale inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei.

  

Nulitatea absoluta a casatoriei intervine in urmatoarele cazuri:

  • atunci cand lipseste consimtamantul la casatorie al vreunuia dintre soti, in caz de bigamie, in ipoteza incheierii casatoriei intre rude in linie dreapta, precum si intre rudele pe linie colaterala pana la gradul al patrulea inclusiv, in cazul alienatului sau al debilului mintal.

Anularea casatoriei intervine in situatia minorului care a implinit varsta de 16 ani si care nu a obtinut incuviintarea instantei de tutela, a parintilor sau avizul medical in vederea incheierii casatoriei.

Desfacerea casatoriei  se realizeaza prin divort, cu acordul ambilor soti, la cererea unuia dintre atunci cand continuarea casatoriei nu mai este posibila, la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei sau prin decesul unuia dintre soti.

Regimul matrimonial inceteaza odata cu desfiintarea casatoriei potrivit cazurilor enumerate anterior, rolul instantelor de judecata este limitat la desfacerea casatoriei prin divort si la stabilirea capetelor accesorii divortului.

Definita ca un contract civil in care partile pot mentiona diferite drepturi si obligatii, in anumite limite si conditii, conventia matrimoniala este diferita de dota, o institutie veche care presupunea o inzestrare a femeii ce urma sa se casatoreasca, punctul comun dintre cele doua institutii fiind momentul de producere a efectelor, respectiv de la incheierea casatoriei.

 

Youtube

http://www.avocatdivort.ro

Contact Form

(+4) 0745.095.893

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *